Skip to content

CAPITOLUL 26 – TESTAMENTUL

22/01/2012

– Buna Bella, imi spuse Ema cand ma intalni la etaj.

Faza cu catelul a fost destul de amuzanta dar am plecat inainte ca Damon sau altcineva sa ma vada.

– Buna Ema, am spus eu si am inghiti in sec.

Stiam ce ma asteapta. O reuniune de familie.

– Te rog ca in 10 minute sa fii jos, vreau sa vorbim, spuse ea si cobori.

Am intrat repede in camera si m-am dus la baie. M-am uitat in oglinda si mi-am vazut fata. Era rosie iar obrajii mi s-au infierbantat. Am dat cu apa pe fata si era atat de fierbinte ca puteai praji un ou. Am tras aer in piept de cateva ori, am asteptat sa treaca 10 minute si am coborat. Toti erau in living. Ema butona telecomanda schimband rapid canalele, Stefan si Damon se uitau pe niste hartii. Cand am aparut, toti si-au indreptat privirea spre mine. Am inghitit din nou in sec si nu am mai facut nici un pas. Damon se uita din nou in hartii cu Stefan care ma saluta iar Ema imi facuse semn sa ma asez pe canapea. Ea se muta langa Damon. Steau unul langa altul, uitandu-se la mine, de parca s-ar uita la televizor. Am inceput sa-mi framant mainile in poala.

– Bella, eu o sa fiu foarte directa, spuse Ema intr-un final. Nu stiu mare lucru despre tine, doar ce mi-a spus tata cate ceva. Banuiesc ca sunt mai multe de spus si asta va trebui sa aflu de la tine. Eu nu o sa stau cu ochii pe tine, o sa-ti accept prezenta in casa si daca nu ne intersectam va fi mult mai bine. Tata mi-a spus sa ma port frumos cu tine si sa am grija sa te intorci la scoala, sa te invat anumite lucruri .. despre femei. Nu stiu daca o sa fac asta pentru ca nu am chef sa devin dadaca nimanui. Te descurci. Nu stiu exact de ce ai venit in casa asta si nu vreau sa ma gandesc la ce e mai rau. Stii la ce ma gandesc nu? Ca ai stiut ca tata este bolnav si te-ai bagat in familia noastra ca o intrusa, poate ramai si cu ceva avere de pe urma lui.

– Nu-i adevarat..

– Taci, lasa-ma sa termin, ma intrerupse ea.

– Ema, lasa fata sa se apere. Are dreptul asta.

– Taci Damon, inca nu ti-a venit randul sa vorbesti.

Damon rase scurt dar nu ma privi. Toata situatia asta care mie mi se parea penibila, lui i se parea amuzanta.

– Deci, cum spuneam. Nu ma intereseaza ce faci pe viitor. Si apropo? De ce nu ne-ai spus nimic despre sarcina?

Nu stiam ce sa spun. Mikael a cam avut limbarnita… cine stie ce le-a mai spus.

– Ema, potoleste-te.

– Stefan, tu nu ai fi curios? Cum sa ascunzi asa ceva?!

– Ema, este treaba ei. Nu este obligata sa-ti spuna tie daca este insarcinata sau nu.

– Cine este tatal copilului? Tata? Sper ca nu!!!!

– Nu este Mikael, Ema. Tatal tau nici macar nu m-a atins.

– Sigur ca da. Ai stat cu el o saptamana in vacanta si vrei sa cred asta.

Damon arunca cu zgomot hartiile pe masa si eu am tresarit.

– Ema, nu ai vrea sa o intrebi si daca batranu’ saruta bine? Ce e asta? Interogatoriu? Controleaza-ti intrebarile.

– Damon, atunci spune tu ceva, na! Iti dau cuvantul.

– Eu nu am nimic de spus.

– Chiar nimic? Tata nu ti-a spus nimic?

– Ba da, cate ceva. Dar asta o voi discuta doar cu ea. Ema, nu eu am cerut intrunire familiala. Ai terminat?

– Da, am terminat. Bella, vrei sa fac un rezumat la tot ce am spus? ma intreba ea serioasa.

– Nu trebuie Ema, am priceput.

– Bine. Stefan, tu nimic? intreba Ema.

– Ce as spune eu, nu ti-ar conveni.

– Adica, intreba ea mirata.

– Eu nu am nimic cu fata si nu ma deranjeaza ca sta cu noi, spuse el.

– Mai bine taceai, spuse ea.

– Tu m-ai intrebat, asa ca am raspuns.

– Bun atunci. Sper ca m-am facut inteleasa.

Se ridica de pe canapea si-l pocni pe Damon cand l-a vazut razand neridicandu-si ochii din hartiile lui. Trecu pe langa mine fara sa-mi adreseze nici un cuvant, de parca as mai fi vrut si se duse in camera ei. Ma simteam ca ultimul om de pe pamant. Stefan se ridica si ma batu usor pe umar, apoi se retrase in camera lui. Damon nici macar nu-si ridicase privirea din hartii. Imi venea sa plang si sa fug cat mai departe. Cred ca asta este singura solutie. Chiar daca i-am promis lui Mikael ca raman aici, nu pot. Ma simt destul de rau. Mai bine plec.

– Damon…

– Hmm??

Nici de data asta nu-si ridica ochii din hartii. Ma enerva lucrul asta. Nici nu mai stiam cum sa spun. Isi ridica privirea in final si ma privi. De data asta nu mai zambea.

– Da?

– Cred ca mai bine plec. Nu-mi place situatia asta deloc. Nu ma simt bine. Imi pare foarte rau pentru ceea ce am facut. Eu nu sunt asa. Nu vreau sa va certati din cauza mea. Nu o sa iau nimic cu mine. Plec asa cum am venit. Nimic de aici nu-mi apartine si nici nu vreau.

Ma privi cateva secunde bune, dar mie mi s-a parut timpul foarte lung. Ochii lui albastri imi analizau chipul. Ma luase cu ameteala si am privit in jos.

– Cred ca cel mai bine este sa te duci in camera ta, spuse el.

– Dar..

– Bella, nu am timp sa ma joc. Am alte lucruri de facut si tu ma tii din treaba. Asa ca te poti retrage in camera ta. Vorbim alta data.

Se intoarse la hartiile lui iar eu am plecat nervoasa, frustrata si cu lacrimi in ochi. De ce se comporta asa cu mine? De ce nu  vorbeste cu mine? Macar ceilalti si-au spus punctul de vedere, dar el nimic. Am urcat in camera mea, am incuiat-o si m-am bagat in pat.

MIKAEL  POV

Am ajuns la ultima zi, poate la ultima ora chiar. Sunt un batran singur, bolnav, suferind si satul de viata. Sunt pregatit pentru viata de dincolo, trebuie sa fie mai buna decat asta. Sunt proprietarul cladirii inalte din sticla, unde este Editura, sunt proprietarul companiilor de electricitate. Averea mea depaseste unsprezece miliarde de euro. Compania mea detine companii care produc electricitate, fac computere, tiparesc carti si reviste. Am filiale si in alte tari. Am mai multe case, iahturi. Banii constituie sursa necazurilor mele.

Am avut trei familii. Trei foste sotii care au dat nastere la cate un copil. M-am indepartat de toate sotiile, in afara de ultima, care a murit. Deja au inceput sa ma sune rudele, ca vor sa vina in vizita. Ema si Stefan au fost conceputi cu ultima mea sotie. Damon a fost conceput cu prima sotie. I-am recunoscut pe cei trei ca fiind copiii mei, dar Damon a fost singurul care nu si-a schimbat numele de familie dupa mine. A pastrat numele din partea mamei, Salvatore. Damon Salvatore. Copilul cu a doua sotie, a murit cand avea 10 ani, de pneumonie. L-a ingropat mama’sa, eu nefiind in tara. Si acum, rudele tuturor sotiilor mele, au inceput sa se intereseze de soarta mea. Pai da. Pentru ca sunt pe moarte si a venit vremea impartirii banilor si a celorlalte bunuri.

Am planuit demult aceasta zi. Cladirea mea cu paisprezece etaje are in spate o curte umbrita, unde mai organizam dejunuri in aer liber. Fiecare banut din averea mea l-am castigat cu sudoare, inteligenta si noroc, deci cheltuiala ei este dreptul meu exclusiv. Si impartirea ei ar trebui sa fie alegerea mea, dar sunt haituit.

De ce ar trebui sa-mi pese cine primeste banii? Nu ma intereseaza cine primeste banii, ci cine nu-i primeste. Prima mea sotie cu siguranta va veni cand se va citi testamentul. Sau poate nu? Precis inca mai joaca rolul primei sotii, indurerate si abandonate, care a fost schimbata pe un trofeu. Eram tineri, eu aveam 24 de ani si ea 18 cand ne-am casatorit.  Nu am stat cu ea decat doi ani. Am prins-o cu unul. Dupa ce s-a scuzat ca nu mai face, m-a prins ea cu una. Apoi ne-am separat, dar am avut mereu grija de copil, de Damon. Dupa cateva luni, m-am casatorit cu cea cu care m-a prins. Dupa noua luni, a nascut tot un baiat, care a murit la 10 ani. Apoi m-am casatorit cu Hellen cu care am facut doi copii, pe Ema si Stefan. Diferenta de ani dintre ei doi si Damon este de vreo 11 ani pentru Ema si 4 ani pentru Stefan. Damon are 29 de ani, Ema are 18 ani si Stefan are 25 de ani.

Rudele sotiilor mele sunt ca niste vulturi cu gheare la picioare, dinti ascutiti si ochi lacomi care se rotesc ametiti in asteptarea unor sume de bani nelimitate. Imi vine si acum sa rad cand imi aduc aminte cum spuneau ca eu o sa mor de dementa. Au vrut sa ma interneze la un spital de nebuni, pentru evaluare si tratament. Dar am si eu o gramada de avocati, pe care ii platesc destul de mult si uite asa… nu am mai fost internat.

Un testament este un document personal ce trebuie aratat numai dupa moarte. Sotiile si rudele acestora, in afara de copii, au fost facute sa creada ca grosul averii mele se va indrepta catre ele si mai putin pentru copiii mei.  Cred ca de saptamani intregi se tot roaga sa mor mai repede. E o chestiune de viata si de moarte pentru ei, fiidca toti au datorii. Testamentul care se afla in fata mea ar trebui sa-i faca bogati si sa puna capat certurilor. Oricum, la divortul de cele doua sotii, au primit destui bani din partea mea. Dar acest lucru s-a uitat, cu siguranta. Soacrele mele sunt cele mai rele. Si-au sfatuit fiicele ce sa faca, cum sa faca. Am terminat de scris testamentul in prezenta celor trei avocati dintre cei mai buni pe care ii am. Am semnat si am dat hartia mai departe. Avocatii si-au tinut rasuflarea in timp ce citeau. S-au uitat la mine si apoi pe rand, au semnat si ei. Au pus hartia intr-un plic si l-au sigilat.

Copiii au venit din nou la mine, dragii de ei. M-au iubit si eu ii iubesc la fel. Au fost singurii mei sustinatori. M-au ascultat si fiecare a ajuns cineva. Damon detectiv, Ema pictorita iar Stefan un mare fotbalist. Iar Bella, draga de ea, aceasta fiinta sensibila dar puternica in acelasi timp, sunt sigur ca va face ceva bun in viata. Ei patru formeaza familia mea. Nu mai am mult si simt asta. Viata mi se scurge usor din trup. Bella plange usor intr-un colt, Ema sta cu fratii ei in alt colt si sunt atat de tristi, ca mi se rupe sufletul in doua. Dar toate astea se vor termina, ei isi vor trai viata in continuare si ma vor uita. Eu sper sa nu, macar pentru faptul cat i-am ajutat. Dupa ce copiii au plecat, am mai vorbit putin cu avocatii mei si apoi am adormit.

Anunțuri
5 comentarii
  1. Hello! Am mai terminat un capitol. Sper sa va placa! :))

  2. andreea permalink

    ce trist dar mi-a placut la ultima parte am plans putin nu mult dar a fost ceva asta demonstreaza ca este un cap- nush cum sa-i zic-cred ca emotionant

  3. Ma bucur ca ti-a placut! 🙂

  4. Roxy permalink

    ultima parte mi-a reamintit ce persoana extraordinara este Mikael.Sper sa se imbunatateasca relatia dintre cei trei frati si Bella..Mi-a placut mult capitolul :-*

  5. Ma bucur ca ti-a placut! 🙂 In urmatoarele zile mai vine unul! .. Va pup.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: